Cu foame de internet

N-am mai apucat să scriu, iar asta trebuie să fie foarte rău pentru un blog nou. O plecare neaşteptată într-o zonă cu zero internet. Mi-am lăsat doar soţia să-mi modereze comentariile. Că Ţelu încă n-a învăţat cum stau lucrurile. De azi o să mă străduiesc să regăsesc ritmul pierdut. Şi să-mi regăsesc cititorii pierduţi, bineînţeles  :) .

N-am citit nimic, nici live si nici online, nici macar cursul valutar online, deşi am luat cu mine două cărţi. Nici un autor român, aşa că n-are rost să spun aici titlurile pe care le-am avut în geantă, de vreme ce blogul e dedicat literaturii noastre şi de vreme ce oricum nu le-am citit. Am găsit însă comentariul lui „observator” la postarea mea anterioară şi m-a pus pe gânduri. Ce legătură ar fi între Filip Florian, Dan Lungu, Răzvan Rădulescu şi Petru Cimpoeşu? - de la întrebarea asta am pornit.

Primul, Filip Florian, e un stilist foarte bun. Al doilea, Dan Lungu, scrie (foarte bine) pentru un public mai larg, adoptând subiecte cu priză bună. Răzvan Rădulescu, după un roman excelent, şi-aici mă refer la Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane, a venit cu un basm extrem de bine scris, dar intră, evident, în altă categorie decât cei doi mai sus pomeniţi. Iar Cimpoeşu… poate prin Simion Liftnicul ar fi în aceeaşi zonă cu Dan Lungu. Oarecum.

Ce vreau să zic (şi nu e nimic de acuzat în asta): apreciem cu toţii literatura bună, dar ne place personal un anume tip de literatură. Suntem afini cu un anumit tip de scriitură, de poveste, chiar dacă nu prea recunoaştem asta. În ce-i priveşte însă pe ai noştri, sunt probabil prea puţini buni ca să ne permitem să avem gusturi. Nu poate să ne placă numai o anumită abordare literară, pentru că nu avem o mulţime de scriitori care să o dezvolte.

Aşa că ne place fantasy-ul lui Rădulescu lângă romanul istoric al lui Florian, ne place povestea şuie de tranziţie a lui Cimpoeşu lângă sociologia aplicată foarte bine în literatură a lui Dan Lungu. Nu pentru că suntem fani ai acestor tipuri de literatură la un loc, ci pentru că doar aceşti scriitori, plus câţiva alţii, ne oferă ceva citibil.

Nu prea ştiu dacă s-a înţeles ce-am vrut să spun. Prefer însă o semifilosofie incoerentă unei alte pagini albe pe ziua de azi. De mâine promit să mă gândesc mai mult înainte de-a posta ceva  :) . Acum însă poate o să fiu scuzat: abia am ajuns acasă după o călătorie de-o noapte cu trenul.

Traduceri, traduceri…

Oare să mă întreb (uşor retoric, uşor ipocrit) dacă… v-aţi întrebat de ce-am lipsit atât? Asta ar însemna să-mi asum deja ideea că lipsa mea de pe blog v-ar fi preocupat. Încă n-am ajuns însă atât de sigur de mine. Sper să nici nu ajung prea curând. Dator totuşi cu un strop de explicaţie: nişte chestiuni profesionale inutil şi plictisitor de povestit m-au ţinut departe de blog.

Revin acum cu o primă promisiune: cea a traducerilor din literatura română contemporană. Am avut vreme, printre picături, să-mi completez lista, aşa că mai jos voi afişa un clasament (cu imperfecţiuni, bănuiesc, pentru că e posibil ca unele cărţi să mai fi cules între timp traduceri/contracte de traducere).

Nu fac nici o descoperire aici, ci doar o sistematizare. Altfel, umblând pe diverse site-uri de edituri & instituţii culturale, puteţi număra şi voi, fără probleme, cărţile traduse sau în curs de traducere. Sigur însă că (e şi cazul lui Mircea Cărtărescu, de exemplu) sunt situaţii în care nici măcar pe site-urile oficiale nu sunt trecute toate traducerile, aşa că a mai trebuit să-mi pun, în unele locuri, memoria la contribuţie.

Câteva menţiuni: nu îi trec aici pe scriitorii care, români fiind, trăiesc ori s-au remarcat şi în alte spaţii culturale (Norman Manea, Dumitru Ţepeneag, Andrei Codrescu, Cătălin Dorian Florescu ş.a.). Unii dintre ei au scris şi în română, şi în limba ţării în care locuiesc, traducerile s-au făcut şi din alte limbi decât româna, aşa că risc un pic de haos. Poate altă dată. O să mă refer deci doar la cei pe care-i întâlnim mai des pe la noi, carevasăzică. Apoi, pentru că sunt scriitori care au mai multe cărţi traduse sau în traducere, trebuie să spun că am făcut topul după carte, nu după autor. În fine, mai adaug şi faptul că m-am oprit numai la cărţile care beneficiază de minimum două traduceri. Sunt încă multe altele care au câte o traducere.

Cristi Mitrea ar fi matratat-o pe Mantea

Un subiect fierbinte al acestei zile se refera la faptul ca Cristi Mitrea, iubitul sau doar tatal copilului Andreei Mantea, ar fi avut nerusinarea sa o loveasca pe aceasta, desi este gravida in luna a cincia.

Desi prietenele Andreei sustin ca aceasta li s-a confesat si ar fi marturisit ca ar fi trait clipe de cosmar alaturi de Mitrea, prietenii lui sustin ca asa ceva nu s-ar fi intamplat si ca el nu doreste sa iasa sa dea declaratii pe acest subiect pentru ca lumea mondena nu face parte din prioritatile sale.

Acum intrebarea este daca cei doi vor mai locui impreuna asa cum se vehicula la inceputul aflarii vestii ca Andreea este insarcinata sau Cristi va fi nevoit sa gaseasca un apartament in regim hotelier Bucuresti?

Avort în negru

Ochii verzi, întunecati, înconjurati de gene dese, greu încărcate cu rimel, urmăresc miscările sacadate ale ceasului, ce pare a indica aceeasi oră de o eternitate. Întrebările ce cândva îi inundau mintea în astfel de momente nu îi mai pot stoarce nici o lacrimă. A înteles că scenariile sumbre pe care le vedea în spatele fiecărui semn de întrebare nu o vor clinti din loc, nu o vor face să fugă cu primul avion ca o fetită speriată. Se întreabă doar dacă sunetul neobisnuit al frigiderului indică o defectiune ori dacă asa zgomotos a fost dintotdeauna. Poate era prea ocupată ca să asculte linistea, darămite să audă banalele sunete difuze ce o înconjoară.

Îsi lasă capul pe spate, lovind usor peretele ce-i servea drept sprijin de mai bine de trei sferturi de ceas, si îsi cuprinde genunchii cu ambele mâini. Fixează cu privirea un punct negru din tavan ce pare a fi un păianjen. Insipida creatură îi alungă pentru o clipă senzatia de singurătate deplină, însă gândul că probabil nici nu mai e vie o readuce la indiferenta-i atât de caracteristică. După zeci de secunde anuntate cu precizie de ticăitul iritant al ceasului îsi simte pielea udată de două lacrimi fierbinti ce îsi croiesc simultan calea spre tâmplele ei. Trezită ca din somn îsi coboară brusc capul si se sterge cu un gest smucit de mâneca puloverului,în timp ce o înjurătură îi scapă printre buze. Îsi priveste cu silă unghiile roase iar apoi observă petele de rimel de pe materialul crem, ce a jucat din nou, rolul de batistă.

Îsi sprijină palmele de parchetul rece al camerei si se ridică greoi, simtindu-si  încheieturile trosnind cu fiecare miscare. Trăgându-si mânecile peste degete si strângându-le în pumni merge agale, târându-si  picioarele, spre sufragerie. În bezna încăperii pipăie cu stângăcie peretele în căutarea întrerupătorului. Odată becurile aprinse, lumina galbenă, puternică o loveste violent în ochi, orbind-o pret de câteva secunde. Ametită încă de socul pe care l-ar fi putut anticipa dacă s-ar fi gândit măcar la altceva înafara frigiderului, îsi toarnă într-un pahar înalt, de un albastru obositor, pe întregul căruia se răsfată strident logo-ul  Pepsi, vin rosu, demidulce din sticla fumurie ce zăcea fără capac de seara trecută în coltul mesei. Ridică paharul si îl roteste, dând din cap aprobator. Îl trânteste apoi pe masa neagră, din lemn, revărsându-i o mare parte din continut, si însfacă sticla. Înainte să se reîntoarcă la peretele ei, la răceală parchetului si la păianjenul mort, a cărui stare începe si ea să o împărtăsească, priveste absentă pătura ce stă încă spânzurată într-un colt al canapelei alături de cămasa lui. Amintindu-si de ziua precedentă mimează un zâmbet sters apoi se întoarce, tinând strâns gâtul sticlei ce stă să îi alunece din mână.


Ajunsă din nou la locul ei, se asigură că punctul negru e tot pe tavan, apoi ia o înghititură de vin. Lăsând sticla deoparte, îsi asează mâinile în poală si suspină. Acum nu mai reuseste să îsi îndepărteze vechile gânduri si întrebări. Știe că nu e prima dată, probabil nici ultima, că nu îsi permite să se consume inutil pentru fiecare presupunere ce nu-i dă pace, însă ratiunea îi umbreste sentimentele, fără că ea să poată misca un deget. Dacă nu are să se mai întoarcă în seara asta? Dacă totul s-ar sfârsi acum? Dacă o urăste? Dacă pentru el e prea mult, prea greu?

Iar acum te întreb eu pe tine, oricare “tu” ai fi…

Asa-i când iubesti?

jocuri cu masini

Este momentul sa ne relaxam putin si eu m-am decis sa caut cateva jocuri cu masini, dar asta si pentru ca imi place viteza si adrenalina si pe cuvant ca pe sosele nu ma dau. Pentru a ma bucura de avantajele unei masini puternice am participat la mai multe cursuri la care va spun sincer ca mi-a placut teribil de tare.

Imi place sa cred despre mine ca sunt un om responsabil, asa ca niciodata pe soselele tarii nu am accelerat mai mult decat era cazul.

 Prefer sa tin in frau aceasta pasiune pentru viteza. Imi place sa exersez mereu avand laindemana jocuri cu masini cu grafica 3D care iti dau sensazii cu adevarat combarabile cu realitatea. JOcurile online sunt potrivite pentru oricine isi doreste sa se relaxeze putin si sa scape de stressul cotidian atunci cand se intorc in caminul cald de acasa.


Hello world!

Dacă toată lumea din blogosferă se doreşte a fi A-lister eu sunt singurul care doresc să devin Zero-lister.

Sunt unul din puţinii bloggeri care fac bani din blog şi asta datorită faptului că scriu doar la serviciu, acasă prefer să petrec timpul liber cu familia. Nu mă uit la TV decât la două emisiuni: Ora de bussiness şi Ora de ştiri. La restul emisiunilor nu mă prinde primul calup de publicitate.

Toată lumea spune că e bine să spui cine eşti şi ce faci tu în viaţa ta. Aşa că mă confesez şi eu aici: de curând am schimbat prefixul, sunt căsătorit, am un copil, locuiesc în Bucureşti, sunt născut în Bucureşti, angajat full time.

Motto-ul meu preferat: “Munca este cel mai mare duşman al poporului român“

Carmen Bruma arata excelent dupa trei luni de la nastere


Desi au trecut doar trei luni de cand vedeta a dat nastere in mod natural unui baietel perfect sanatos, Camen Bruma arata excelent si este intr-o forma de invidiat, iar asta o dovedeste o poza postata pe contul sau de socializare si in care apare in costum de baie.

Sunt curioasa daca a apelat la cateva sedinte de epialre definitiva pentru ca si pielea ei arata excelent si asta nu se poate obitine decat prin epilare definitiva.

Ea a dezvaluit si niste trucuri pe care orice femeie poate sa le urmeze imediat dupa ce naste. Carmen Bruma a scris pe contul sau de socializare ca la sase zile dupa ce l-a nascut pe micut a inceput sa isi reia antrenamentele. Nu la sala dar in parc incet incet.